Ce este un plan de marketing online ?
Dacă vrei să lansezi o afacere sau vrei ca afacerea ta să prospere, trebuie să ai un plan de marketing online. O abordare strategică este cheia creării unui avantaj competitiv, mai mult vrei ca banii tăi să fie cheltuiți în cel mai productiv mod posibil, astfel o procesualitate și o poziționare clară ne ajută să facem asta.
Prin urmare, putem defini planul de marketing online ca un document complex care descrie poziția și stabilește acțiunile pe care compania trebuie să le întreprindă pentru a-și atinge obiectivele specifice. Aceasta include alegerea celor mai bune strategii, canale și conținut, iar planul trebuie să fie clar și direct, astfel încât toate persoanele implicate să fie confortabil cu el.
Creează-ți propriul plan urmărind pași următori:
1.Definește-ți brand-ul
Misiunea este utilizată de o companie pentru a explica, în termeni simpli și conciși, scopul (scopurile) sale de a fi. Afirmația este în general scurtă, fie o singură propoziție, fie un paragraf scurt.
Viziune este o imagine mentală vie a ceea îți dorești ca afacerea ta sa fie în viitor, pe baza obiectivelor și aspirațiilor tale. A avea o viziune va oferi companiei tale o țintă clară și o poate împiedica să se îndrepte în direcția greșită.
Valorile companiei tale sunt credințele, filozofiile și principiile care conduc afacerea. Acestea ajută la crearea unui scop, la îmbunătățirea coeziunii echipei, la crearea unui sentiment de angajament la locul de muncă
Punctele unice de vânzare (USP) sunt propoziții factuale care descriu ce este unic la compania ta, ce aduci în plus față de concurenții tăi și conving în același timp pe cineva să-ți aleagă echipa. USP întăresc imaginea cuiva despre brandul tău, și îi face să se simtă mai încrezători în a vă alege în față concurenței
2.Analizează-ți poziția
Analiza SWOT este un cadru simplu, dar extrem de util pentru analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor afacerii tale. Este un instrument analitic axat pe planificarea strategică, obiectivul principal este de a ajuta organizațiile să dezvolte o înțelegere deplină a tuturor factorilor implicați atunci când se ia o decizie.
Întrebări ajutătoare
S
- Ce facem cel mai bine?
- Ce cunoștințe unice, talent sau resurse avem?
- Ce avantaje avem?
- Ce spun alți oameni că facem bine?
- Ce resurse avem disponibile?
- Care este cea mai mare realizare a noastră?
- Ce funcționează în prezent?
W
- Ce am putea îmbunătăți?
- Ce cunoștințe, talent, abilități și / sau resurse ne lipsesc?
- Ce dezavantaje avem?
- Ce spun alții că nu facem bine?
- În ce domenii avem nevoie de mai multă formare?
- Ce reclamații ale clienților am avut despre serviciul nostru?
- La ce vrem să devenim mai eficienți?
O
- Cum ne putem transforma punctele forte în oportunități?
- Cum ne putem transforma punctele slabe în oportunități?
- Care va fi diferențiatorul nostru?
- Ce am putea face astăzi, care nu se face?
- Cum se schimbă domeniul nostru? Cum putem profita de aceste schimbări?
- Pe cine am putea sprijini? Cum i-am putea sprijini?
T
- Cu ce obstacole ne confruntăm?
- Ar putea vreuna dintre slăbiciunile noastre să ne împiedice să ne îndeplinim obiectivele?
- Cine și / sau ce ne-ar putea cauza probleme în viitor? Cum?
- Există schimbări de standarde, politici și / sau legislație care ar putea avea un impact negativ asupra noastră?
- Concurăm cu alții pentru a oferi servicii?
- Există schimbări în domeniul nostru sau în tehnologie care ar putea amenința succesul nostru?
3.Setează-ți obiectivele
După efectuarea unei analize SWOT, vei vedea ce puncte trebuie să îmbunătățiți. Astfel vei putea crea o ordine de prioritate și stabili cele mai urgente obiective. Obiectivele ar trebui să fie compatibile cu strategia generală de afaceri și cu misiunea și viziunea afaceri tale
Atunci când setezi obiective poate fi tentat să setezi unele vagi. E mai probabil să le atingi atunci când setezi obiective SMART ( S – specific; M – măsurabil; A – (de) atins/abordabil; R – relevant; T – încadrat în timp). Pe lângă stabilirea obiectivelor, este vital să se stabilească și indicatorii de performanță (KPI) care vor fi utilizați pentru a măsura progresul strategiei.
Acestea vor ajuta la stabilirea unei căi clare, la înțelegerea rentabilității investiției în marketing și la ajustarea de-a lungul anului, dacă anumite strategii funcționează mai bine decât altele
4.Definește-ți Audiența
Crearea unui profil de cumpărător este o practică ce a devenit obligatorie în demersurile de marketing. Audiența se definește la nivel demografic (vârstă, locație, gen, nivelul veniturilor, nivel de educație starea civilă sau familială, ocupaţie, origine etnică) și psihografic (personalitate, atitudini, valori, interese și hobby-uri, stil de viață, comportament)
Nu trebuie să te oprești la un singur profil și nu trebuie să-ți fie frică să-ți testezi ipotezele. Totuși scopul tău nu este sa prinzi fiecare pește din mare. Prinde-i doar pe cei care ți dorești, pe cei care au cel mai mai mare potențial de a se transforma în clienți. „Plasa” ta nu trebuie să fie largă, trebuie să fie precisă.
Ghid de întrebări
1.Demografice
- Care este vârsta clientului dvs.?
- Cu ce gen se identifică, dacă există?
- Au copii? Dacă da, câți și care sunt vârstele lor?
- Care este starea lor civilă?
- Unde locuiesc ei?
- Care este venitul lor personal sau al gospodăriei?
- Care este nivelul lor de educație?
2.Întrebări pentru echipa de marketing
- Ce informații tehnice și demografice aveți despre vizitatorii site-ului?
- Descrieți campaniile de marketing care au avut cel mai mare succes.
- Descrieți campaniile de marketing care nu au reușit.
- Ce postări de blog au primit cel mai mult trafic?
- Care sunt cele mai frecvente întrebări de la clienți?
- Care pagină de pe site primește cele mai multe impresii?
3.Întrebări pentru echipa de vânzări
- Ce tipuri de clienți întâlniți de obicei?
- De ce diferite tipuri de clienți efectuează de obicei o achiziție?
- Ce motive citează clienții pentru a vă alege afacerea în locul unui concurent?
- Care sunt cele mai frecvente obiecții pe care le auziți?
4.Întrebări special pentru tine
- Cu ce tipuri de companii și industrii doriți să lucrați?
- Care sunt trăsăturile pe care le împărtășești tu și clientul tău ideal?
- Serviciul / produsul dvs. rezolvă cea mai mare problemă a clientului dumneavoastră?
- Pot înțelege mesajul tău în mod clar?
- Cum îmbunătățește viața clientului dvs. produsul / serviciul dvs.?
- Care sunt gândurile lor atunci când dau peste produsul dvs.?
- Cum le vei aborda obiecțiile?
- Tu și clientul tău ideal folosiți aceeași limbă?
- Sunteți în același loc cu clientul dvs.?
- Ce te diferențiază de concurența ta în ochii clientului tău ideal?
5.Psihohrafice
- Care sunt hobby-urile lor?
- Cum arată o zi tipică pentru clientul tău ideal?
- Care este rutina lor de dimineață și de zi cu zi?
- Care sunt valorile clientului ideal?
- Ce fel de stil de viață au?
- Care sunt convingerile lor?
- Care sunt problemele lor?
- Care sunt dorințele lor?
- Ce credințe false au?
- Care sunt provocările lor?
- Care sunt activitățile lor?
- Unde își petrec timpul?
- Care este visul lor?
- Ce îi motivează?
- Care sunt preocupările lor în viață?
- Sunt introvertiți sau extrovertiți?
- Care sunt pasiunile lor?
- Care sunt frustrările lor?
- Unde merg pentru a afla despre un produs sau serviciu?
- Ce resurse offline folosesc?
- Ce resurse online folosesc?
În afară de acest exercițiu al cărui rezultat poate fi adaptat pe parcurs, interviurile cu clienți, datele cantitative de care dispui și analiza audiențelor competiției sunt de asemnea o serie de procese fundamentele în definirea audienței
5.Ciclul de cumpărare al clientului
După ce ai identificat profilele cumpărătorului, următorul pas este de a afla cum gândesc aceste persoane și cum, în cele din urmă, iau decizia de a cumpăra. Cea mai comună practică în înțelegerea cumpărătorului este împărțirea procesului în 3 faze
- Etapa de conștientizare: Cumpărătorul devine conștient că are o problemă.
- Etapa de examinare: Cumpărătorul ia în considerare opțiunile pentru a o rezolva.
- Etapa deciziei: Cumpărătorul evaluează și decide furnizorul potrivit pentru a administra soluția.
Fiecare dintre aceste etape reprezintă oportunități majore de marketing, de ai oferi potențialul client, conținut valoros despre produs și / sau problema pe care încearcă să o rezolve. Ce trebuie să facem în final este să proiectăm o strategie care urmărește potențialul client prin toate cele trei faze
6.Analizează competiției
Analiza concurenților este procesul de evaluare a companiei, produselor și strategiilor de marketing ale concurenților. Aceste informații ar trebui apoi utilizate pentru a îmbunătăți eforturile de marketing ale companiei și pentru a obține sau crea un avantaj competitiv. Acest pas reprezintă o parte esențială a planului de marketing, ce facem este să ne uităm la tot ce face o structură funcțională.
Pentru a face analiza cu adevărat utilă, este important să:
- Alegi concurenții potriviți
- Afli ce aspecte ale activității concurenților merită analizate
- Ști unde să căutați datele
- Înțelegeți cum poți utiliza informația pentru a-ți îmbunătăți propria afacere
Obținerea de informații despre concurenții
– Conștientizarea mărcii – procentul pieței țintă care conștientizează concurenții
– Preț – costul produselor și serviciilor concurenților dvs.
– Date financiare – prețuri acțiuni, rapoarte de câștiguri
– Produse – punctele tari și punctele slabe ale produselor lor
– Experiența clienților – standard de asistență pentru clienți
– Proprietate intelectuală – drepturi de autor, mărci comerciale
– Marketing – campaniile lor, evenimente, activități promoționale, social media
– Riscuri – puncte forte / avantaje competitive
– Oportunități – ceea ce fac prost, pe care îl puteți face mai bine
– Cultura companiei – valorile companiei
– Distribuție – regiunile, țările pe care le acoperă
Evaluarea strategiilor lor
– Stabilește punctele lor forte și punctele slabe în raport cu brand-ul tău
– Prezice-le comportamentul și ia decizii de afaceri bazate pe date
La nivel de marketing online trebuie să ne concentrăm pe:
1. Analiza conținuturilor
- Postări pe blog, studii de caz, cărți electronice, buletine informative
- Rețele sociale – Twitter, LinkedIn, Snapchat, Facebook, Instgram, TikTok etc.
- Videoclipuri, podcast-uri, seminarii web
- Anunțuri plătite
- Imagini
2. Strategiile de pe social media
- Ce rețele sociale utilizează și care funcționează cel mai bine pentru ei?
- Ce engagement au și la ce?
- Cât de des postează?
- Câți urmăritori au, cât de repede cresc și cum?
- Sunt proactivi în a răspunde la problemele de asistență ale clienților? Au un cont separat dedicat serviciului pentru clienți? Personalizează răspunsurile?
- Ce fac bine?
3. SEO
- Keywordurile care le aduc trafic
- Backlink-urile pe care le au
- Titlul paginii
- Arhitectura URL
- H1, H2, H3, H4
- Conţinut
- Legături interne
- Text alternativ pentru imagine
- Meta descriere
- Rețele sociale
- Autoritatea domeniului
- Sitemaps – HTML, imagine, XML, video
- Șabloane de pagini – cât de bine este proiectat un site. Site-urile lor sunt responsive, optimizate pentru dispozitivele mobile?
- Subiecte de blog și frecvență
4. Campaniile plătite
- Strategii
- Audiențe
- Platforme
- Buget
- Cuvintele cheie, reclamele și formatul lor
- CTA-urile (Call to action) pe care le folosesc
5. Parteneri și influenceri
- Cu cine? fie ca vorbim de companii sau vedete
- De ce, care sunt beneficiile de ambele parți?
- Cum, care este strategia generala?
- Unde, pe ce platforme au loc aceste demersuri ?
7.Alege o strategie de pricing
Strategia de stabilire a prețurilor este metoda tactică utilizată de companii pentru a crește vânzările și a maximiza profiturile prin vânzarea bunurilor și serviciilor lor la prețuri strategice. Cele mai comune 5 strategii de stabilire a prețurilor sunt:
- Prețuri bazate pe costuri– prețul se bazează exclusiv pe costurile produselor. Compania își asumă pur și simplu costul necesar pentru a produce produsul sau serviciul și adaugă un adaus
- Prețuri bazate pe valoare
- Piața influențează cât de mult va fi dispus un consumator să plătească pentru un produs.
- Beneficiul pe care produsul îl oferă clientului influențează valoarea acelui produs.
- Prețurile concurenților pot influența modul în care consumatorii percep valoarea unui produs.
După luarea în considerare a acestor adevăruri universale, companiile aplică prețuri bazate pe valoare în funcție de obiectivele lor sau de starea industriei lor.
- Princing-ul competitiv– este atunci când o companie stabilește un preț în funcție de prețul concurenței. Un exemplu excelent aici sunt benzinăriile.
- Skimming– această strategie implică stabilirea unui preț ridicat și apoi scăderea acestuia pe măsură ce piața evoluează. O mulțime de produse tehnologice au un preț ridicat atunci când sunt lansate pentru prima dată, pentru a maximiza profitul și a-și spori valoarea percepută
- Prețurile de penetrare– prețurile de penetrare sunt exact opusul skimming-ului. Aceasta implică oferirea unui produs la un preț scăzut la început pentru a intra intr-o piață competitivă și apoi creșterea încet a prețul în timp.
8.Crează strategia de marketing
După ce ai realizat toți pași de mai sus ai toate informațiile necesare pentru a dezvolta o strategie ce va avea rezultate. Trebuie să pui la punct detaliile strategiei tale de marketing, trebuie să alegi instrumentele care te avantajează cel mai mult și să creezi un plan clar despre cum să le folosești că să îți atingi obiectivele.
Cere-ne un plan de acțiune special pentru afacerea ta, gratis și fară obligații
9.Buget
Bugetul este evident un element crucial al campaniei tale. Trebuie să ști cât poți cheltui pentru campania de marketing online, înainte de a începe să implementezi metodele alese. Având un buget de marketing stabilit vă permite să distribui mai bine banii către serviciile de care ai nevoie. Când setezi un buget e important să îl împarți în funcție de diferitele canale utilizate. Trebuie să găsești un echilibru între cât ești dispus să cheltui pe fiecare canal și care sunt beneficiile pe termen lung și scurt.
10. Măsoară și optimizează
Munca nu se oprește aici, după ce ai conceput și implementat strategia de marketing. Următorul pas este unul dintre cele mai importante: analiza rezultatelor. Fiecare acțiune trebuie măsurată folosind indicatorii de performanță (KPI) pentru a afla dacă ai ajuns la rezultatele așteptate . Măsurarea eficienței strategiilor și activităților implementate te va ajuta să corectezi ceea ce nu funcționează în vederea atingeri obiectivelor stabilite.